După cum v-am informat anterior, The Royal Mail Group și BT au depus o plângere de urmărire împotriva companiilor din grupul DAF pentru că s-au angajat în fixarea ilegală a prețurilor. În prezent, Competition Appeal Tribunal se confruntă cu numeroase aspecte legate de mărturiile experților pentru a lua o decizie, după cum au subliniat în liniile generale:
„(1) Cauzalitate – încălcarea a cauzat reclamanților pierderi prin suprataxare?
(2) Teoria prejudiciului – experții ambelor părți au opinat dacă este „plauzibil” ca încălcarea să fi cauzat pierderi reclamanților, expertul DAF susținând că nu era „plauzibil”.
(3) Suprataxarea – dacă a fost cauzată o pierdere, care este cuantumul acesteia? În afară de faptul dacă este oportun să se examineze modele separate de încălcare „înainte și după” (abordarea preferată de reclamanți) sau modele „înainte și după” și „după” (abordarea DAF), există trei domenii principale de dezacord între experți în legătură cu modelele lor de regresie respective, fiecare dintre acestea afectând în mod considerabil suprataxarea estimată:
(i) Ratele de schimb – dacă modelele ar trebui să fie rulate în lire sterline sau în euro și care ar trebui să fie rata aplicabilă;
(ii) Criza financiară globală dintre 2008 și 2010 – dacă acesta a fost un șoc atât de puternic încât trebuie controlat separat de alte controale ale cererii; și
(iii) Standardele de emisii – dacă marja suplimentară obținută pentru noile camioane cu standarde de emisii s-a datorat încălcării sau altor factori, cum ar fi disponibilitatea de a plăti.
(4) Valoarea comercială – aceasta este suma la care trebuie aplicat procentul de suprataxare și există o diferență doar între Royal Mail și DAF cu privire la faptul dacă anumite caroserii de camioane ar trebui să fie incluse în această cifră.
(5) Complemente – dacă ar fi existat o suprataxare, DAF susține că prețul caroseriilor și al remorcilor, care sunt fabricate de terți, ar fi scăzut, iar economiile pe care reclamanții le-au realizat astfel ar trebui să fie compensate cu suprataxarea; reclamanții neagă orice astfel de efect al suprataxării;
(6) Transferul la revânzare – aceasta se referă la camioanele uzate vândute de către reclamanți; DAF susține că, dacă prețul camioanelor lor noi a crescut ca urmare a suprataxării, atunci prețul camioanelor uzate vândute de către reclamanți ar fi crescut și el, iar acest beneficiu ar trebui compensat cu suprataxarea.
(7) Transmiterea ofertei – în cazul în care a existat o suprataxă, DAF susține că reclamanții și-au atenuat pierderile prin transmiterea acesteia către clienții lor, prin creșteri ale prețurilor pe care le practicau pentru propriile produse, cum ar fi timbrele poștale sau închirierea de linii telefonice; reclamanții neagă, din punct de vedere juridic și/sau faptic, că a existat o astfel de transmitere.
(8) Pierderea de volum – Royal Mail susține că, dacă a existat o transmitere a ofertei, atunci au suferit o pierdere de volum în vânzările lor pe piața din aval pentru care ar trebui să fie despăgubiți.
(9) Pierderile de finanțare – pe lângă suprataxarea, Royal Mail solicită despăgubiri pentru costul de finanțare a suprataxării și au existat probe detaliate de experți în această privință; principalul domeniu de dezacord este dacă costul mediu ponderat al capitalului („WACC”) este cea mai bună măsură pentru a converti pierderile istorice în valori actuale sau dacă, în mod alternativ, ar trebui să existe o dobândă bazată pe costul datoriei și pe randamentele ratate din investițiile pe termen scurt. DAF susține că astfel de dobânzi ar trebui calculate pe o bază simplă, în timp ce Royal Mail susține că dobânzile ar trebui să fie compuse. BT, în schimb, solicită dobânda simplă în conformitate cu s.35A din Senior Courts Act 1981.´´*
*Citație neutră [2023] CAT 6 Iîn cadrul Tribunalului de Apel în materie de concurență.