În Țările de Jos, cererile clienților noștri se află în al treilea val de reclamanți. Acest lucru ne permite să urmărim evoluția cazului pentru cele două grupuri de reclamanți care vor fi judecate în fața noastră și să ne pregătim mai bine.
Prin urmare, avocații noștri olandezi urmăresc hotărârile instanței din Amsterdam și evaluează ce înseamnă pentru noi concluziile Curții. La 20 iulie 2022, Curtea a emis o hotărâre parțială în prima acțiune colectivă, al cărei rezumat poate fi citit mai jos.
Pe scurt, cartelistii nu au apărat niciunul dintre argumentele pe care le-au prezentat Curții, iar în schimb, Curtea a dat în mod repetat dreptate reclamanților.
Hotărârea a abordat trei aspecte principale:
I. Admisibilitatea acțiunii
Cu privire la acest aspect, cartelurile au contestat utilizarea modelului de cesiune de creanțe ca formă de transfer al calității procesuale și au calificat acest model drept inadmisibil. Cu toate acestea, Curtea a respins acest argument și a constatat că nu există niciun motiv pentru a declara acțiunea inadmisibilă din acest motiv.
Aceasta este o veste excelentă pentru noi, deoarece confirmă faptul că modelul de cesiune a creanțelor (care este modelul pe care îl folosim și noi) poate fi aplicat cu succes și în acest caz.
II. Legea aplicabilă
În acest caz, Curtea de la Amsterdam a considerat că era practic imposibil să se obțină în UE un camion al cărui preț să nu fie afectat de cartel și, prin urmare, nu se poate spune că locul în care a fost încheiat contractul a fost singurul loc în care relațiile concurențiale au fost afectate.
Din acest motiv, Curtea a constatat, de asemenea, că aplicabilitatea legislației olandeze era suficientă pentru toate părțile la cartel care au fost aduse în fața instanței olandeze. Astfel, Curtea a confirmat că legea olandeză este legea aplicabilă.
III. Valabilitatea cesiunii de creanțe
Membrii cartelului au contestat validitatea acordurilor de cesiune încheiate între societățile reprezentative și clienții acestora. Aceștia și-au întemeiat argumentul pe faptul că, în opinia lor, reclamanții nu au prezentat documentele necesare pentru verificarea validității într-un mod suficient de organizat.
Instanța nu a considerat această obiecție sau alte obiecții suficient de convingătoare și nu a găsit niciun temei pentru a declara nulitatea cesiunilor.
Prin urmare, se poate rezuma că, așa cum era de așteptat, apărarea carteliștilor se bazează în principal pe argumente de susținere care nu se referă la prejudiciul cauzat. Cu toate acestea, reacția instanței față de opiniile lor este în principal negativă, ceea ce consolidează în mod semnificativ poziția atât a reclamanților din primul val, cât și a noastră, în calitate de reclamanți din al treilea val.